dimineata

Dimineaţa roua rece te apasă
Te uiti în jur şi nimănui nu-i pasă
Eşti singur în această lume morbidă
Îţi doreşti tu oare ca să te închidă?

Soarele arzător la prânz apare
Nepăsarea în lume e ca o tumoare
Se-ntinde din ce în ce mai departe
Unde nici gândul nu poate străbate

Seara luna apare maiestuos
Ai putea tu oare să visezi frumos?
În această lume rece şi pustie
Prin visare oare scapi de agonie?